Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România

Stimati Prieteni,

Cu ocazia alegerilor prezidentiale am trait,cu totii, evenimente politice  care ne-au  surpris  prin modul lor de desfasurare ,prin mijloacele de abordare si prin amplitudinea lor de manifestare.Interactiunea dintre factorii externi dinamici si manipulatori si traditiile politice interne  anchilozate de inertie si superficialitate  au creat deruta si au adancit  si mai mult divizarea societatii romanesti.

Intelepciunea strabunilor spunea ca “timpul vindeca orice… rana”.Viteza si modalitatile prin care sunt puse in practica ,in present, noile strategii geopolitice sunt o dovada clara a faptului ca” timpul “nu mai vindeca ranile ci le adanceste,mai ales acolo unde “oamenii raman sub ..vremi, nereusind sa se ridice deasupra lor”.

Forumul Social Roman consecvent preocuparilor sale de a deveni o tribuna de dezbateri a intregii societati civile romanesti va supune atentiei materialul de mai jos si asteapta de la Dvs. contributii personale si materiale de interes pentru intreaga societate civila.

Cu prietenie si solidaritate,

Constantin Cretu       

Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România

Alegerile prezidențiale din România au multe aspecte relevante, dar cheia principală a problemei este una geopolitică. Cine și-a imaginat că ele erau de la bun început deschise oricărui rezultat (că ar fi putut câștiga oricare dintre candidații principali) s-a înșelat – și s-a înșelat tocmai pentru că a ignorat miza geopolitică a acestor alegeri.

Care este această miză? România are (iar) nenorocul istoric de a fi plasată geografic la linia de confruntare între Rusia și marile puteri occidentale. Aceasta îi conferă o importanță strategică deosebită,  în total contrast cu lipsa ei de importanță economică și militară. În contextul conflictului cu Rusia, cine anume conduce România și cât de disciplinată va fi România în executarea unor directive americane, ale NATO sau ale UE devin lucruri vitale pentru marile puteri. Cu cât țara are o mai mare autonomie, cu atât ea se poate disocia de unele strategii concepute la Washington sau la Bruxelles (fie în centrul Bruxelles fie la Evere…) Or, o politică autonomă (axată pe interese naționale, și nu pe prioritățile NATO) este ultimul lucru pe care și-l dorește Occidentul, care are deja mari probleme, în acest sens, cu state ca Turcia și Ungaria. Un lider relativ independent, cum e Viktor Orbán la Budapesta sau Erdogan la Ankara, care cenzurează directivele occidentale funcție de interesele naționale pe care le reprezintă, este o mare sursă de probleme pentru puterile ce vor să controleze lumea. Ar fi fost un coșmar pentru marile puteri să aibă și la București un lider politic relativ autonom sau cu un grad apreciabil de independență. De asemenea, ar fi fost foarte neplăcut ca în România conducerea să manifeste ezitări în intransigența față de Rusia, așa cum manifestă, de exemplu, Sofia.

Tocmai din acest motiv, nici SUA nici NATO nu puteau fi dispuse să accepte orice rezultat al alegerilor prezidențiale. Întrebarea care se pune este însă: de ce nu putea fi Victor Ponta omul potrivit pentru a coordona aplicarea politicii occidentale de către România? Pentru că e un om corupt, sau un impostor (din punct de vedere academic) sau un prieten al Rusiei? Nimic din toate acestea. Prea puțin contează, din punct de vedere geostrategic, plagiatul lui Ponta sau corupția PSD-istă. Defectul capital al lui Ponta, din unghiul de vedere geopolitic, este pur și simplu prea marea putere a PSD. De ce nu iubește Vestul PSD-ul? Pentru că e corupt, sau dictatorial, sau pentru că e „de stânga”(?) ori chiar „neocomunist”? Nici vorbă – toate acestea sunt simple sloganuri electorale. Corupția există în toate partidele și instituțiile românești, iar dacă Vestul ar opta să colaboreze doar cu politicieni nepătați el ar fi silit să se adreseze exclusiv sfinților și mucenicilor din Calendarul Ortodox… De fapt, SUA au colaborat perfect cu numeroase regimuri corupte (vezi nenumărate exemple din America latină și centrală), cu dictaturi nemiloase (vezi chiar Arabia Saudită, marele aliat arab al Vestului), și chiar cu regimuri de stânga (dacă acestea erau ascultătoare…)  De ce, atunci, SUA și NATO refuză să facă din PSD aliatul lor principal în România? Oare nu s-a dovedit PSD-ul destul de docil? Ba bine că nu… el și-a dovedit de multe ori disponibilitatea de a executa fără murmur directivele. Și atunci?

Marele defect al PSD este forța sa politică, mult prea mare pentru a fi pe placul oricui vrea să dirijeze lucrurile în România. PSD-ul are un electorat constant, de multe milioane de votanți, putere organizatorică, rădăcini solide în teritoriu, numeroși susținători cu bani (indiferent că sunt numiți „baroni” sau „oligarhi”), și deci o anumită autonomie. Ne place sau nu, PSD este (încă) singurul partid solid, cu bază de masă, din România (nu va mai fi multa vreme… DNA, instituția prezidențială și alte forțe mai puțin vizibile îl vor demonta treptat). Or, un atare partid constituie un risc major pentru politicile construite peste granițe, el putându-se lesne replia în strategii naționale/naționaliste neconvenabile pentru marii actori strategici. Din nou, Ungaria, Turcia și chiar Bulgaria atestă clar că mișcări politice solide pe plan intern constituie obstacole pentru aplicarea lină a directivelor SUA, NATO sau UE. De ce e Vestul așa de supărat pe Viktor Orbán? Pentru radicalismul său de dreapta? Nicidecum, acesta ar fi chiar pe placul republicanilor neoconservatori din SUA și al multor altor forțe de dreapta occidentale. Inacceptabil la liderul maghiar este faptul că el pune interesele maghiare mai presus decât prioritățile marilor puteri. Acest lucru nu îi va fi iertat. Cea mai bună dovadă a intransigenței occidentale față de regimurile „autonomiste” (care manifestă independență națională în raport cu marii actori strategici) este, așa cum indică analiștii,  subminarea sistematică de către SUA a regimurilor arabe modernizatoare din Africa de Nord și Orientul Apropiat. Toate aceste regimuri erau nu doar orientate spre modernizare, ci și naționaliste, adică susceptibile de a iniția politici autonome. Este exact ceea ce nu li s-a iertat, și ceea ce a dus la subminarea lor, chiar cu prețul (constatabil azi) al exploziei radicalismului islamic al grupărilor ce s-au impus în locul lor în aceste regiuni.

Pe scurt, marile puteri occidentale nu au nevoie de regimuri politice relativ autonome, care să își poată negocia („precupeți”) colaborarea cu Vestul; ele au nevoie de regimuri politice complet docile, care să execute disciplinat directivele de peste graniță. PSD-ul este încă prea puternic pentru a se putea conta pe completa sa docilitate; evenimentele din vara anului 2012 au dovedit că PSD, și forțele aliate cu el, pot provoca surprize… Se poate spune că încă de atunci partidul lui Ponta și aliatele sale și-au pecetluit soarta. Nici la Washington, nici la Bruxelles nu se tolerează veleitățile de autonomie politică, și era clar că ele sunt cu atât mai puțin tolerabile cu cât se proiectează un război cu Rusia. Orice promisiuni ar fi făcut Ponta americanilor, el nu prezenta încredere; acțiuni imprevizibile, ca acelea din 2012, s-ar putea repeta și singura garanție contra lor este nu cuvântul de onoare psd-ist, ci pur și simplu neputința PSD-ului de a le relua. Iată de ce, dacă nu vor surveni evenimente-surpriză, este de așteptat ca PSD-ul să fie în continuare demontat treptat. Odată redus la insignifianță, nu va mai exista în România nici o forță politică cu veleități (măcar marginale) de autonomie națională. Tonul politicii va fi dat de mass media, de ONG-uri „apolitice” (gen GDS) și think tank-uri „academice” a căror finanțare vine de unde vine și a căror poziție poate fi perfect controlată de unde trebuie; iar în fruntea politicii românești, Johannis, adică nimeni: un om fără personalitate, fără partid solid care să îl susțină, fără autonomie și fără alte idei decât aceea că… trebuie să fim aliații cei mai fideli ai SUA, NATO și UE. Un asemenea lider nu creează nici un risc de autonomizare față de directivele occidentale; el va fi totdeauna cel mai disciplinat executant al acestor directive. (Să nu-l confundăm pe Johannis cu Ferdinand I de Hohenzollern, după cum nici Ponta sau Băsescu nu pot fi confundați cu Ionel Brătianu…).

Bineînțeles, rezultatele alegerilor nu se explică pur și simplu printr-o conspirație a străinilor îndreptată contra poporului român.  Mulți votanți (disperați, ca totdeauna, de ineficacitatea instituțiilor românești, de corupție și sărăcie) au investit speranțe într-un nou președinte (așa cum au făcut-o și în 2004… istoria se repetă). Românii disperați au contribuit și ei, masiv la aceste rezultate. După cum au contribuit toți cei care, supuși manipulării, credeau că aici se confruntau două persoane, cu meritele și lipsurile lor – când de fapt a fost o competiție între inițiativa autohtonă și decizia marilor puteri. „Soluția Johannis” nu este o soluție de origine românească: fără organizarea marilor actori strategici, ea n-ar fi avut nici o șansă. Johannis este prea lipsit de personalitate, prea lipsit de conexiuni politice de partid, și prea puțin cunoscut de masa electoratului pentru a dobândi așa repede un succes răsunător. Totuși, să nu uităm că el a prezis în mod genial și a anunțat explicit (cu o surprinzătoare aroganță, pentru un om până mai ieri necunoscut milioanelor de alegători români) sfârșitul carierei lui Ponta… cum s-o explica asta? O fi Johannis vreun clarvăzător, a primit el mesajul decisiv din lumea  spiritelor? Da, el a primit un mesaj. Dar nu din lumea spiritelor, ci de acolo de unde se iau deciziile. După modelul doamnei Nuland, cineva i-o fi transmis poate lui Johannis: „F… the voters! Ponta is finished, you are the new President!”

Cea mai clară dovadă a faptului că Ponta și PSD-ul nu aveau nici o șansă să câștige alegerile prezidențiale o reprezintă pregătirea minuțioasă a unor tulburări de stradă modelate după modelul celor din timpul „Primăverii arabe” și ale celor de pe Maidan-ul din Kiev. Aceeași mobilizare a ONG-urilor și mass mediei „pro-occidentale”; aceeași „schimbare la față” bruscă a unor lideri de opinie (până mai ieri anti-Băsiști, iar în timpul campaniei brusc aliați ai lui Vasile Blaga, Mihai Răzvan Ungureanu și ai tuturor celorlalți servanți ai „Președintelui Jucător”); aceeași convocare insistentă pe rețelele de socializare, aceeași isterie pe Facebook: „suntem la marginea prăpastiei!”, „acum ori niciodată!”, „înfruntarea decisivă dintre Bine și Rău!” etc. (Că PSD-ul a colaborat perfect cu SUA și cu NATO, girând acceptarea României în alianța euro-atlantică, nu mai conta; el a devenit deodată „Răul” – și va continua să fie asta câtă vreme va fi mai puternic decât se dorește la Washington și la Bruxelles – Evere!) Aceleași grupuri de „protestatari” dispuși să provoace dezordini de stradă, pentru a dovedi că nu votul alegătorilor contează, ci cauza „Binelui” (definit de cine trebuie și unde trebuie… nu de către alegători); aceleași amenințări cu „Revoluția” (amenințări care îl lasă pe cetățeanul român interzis… el credea că e pur și simplu vorba de alegeri prezidențiale, nu de răsturnări ale regimului) etc.

Dacă, în ciuda tuturor presiunilor, Ponta ar fi obținut mai multe voturi decât Johannis, ar fi urmat scenariul clasic: contestarea alegerilor, acuzații de fraude masive, ocuparea Pieței Universității, provocări și violențe etc. Până când? Până când diplomații occidentali le-ar fi spus clar PSD-iștilor că „nemulțumirea populară” îi obligă să se retragă. Așa că cei care sperau că Ponta și PSD-ul ar putea câștiga alegerile se înșelau – datorită necunoașterii intereselor geopolitice implicate.  

Adrian-Paul Iliescu

Prezentarea localitatii

Suprafata: 6087 ha

Intravilan: 1283 ha

Extravilan: 4785 ha

Populatie: 20685

Gospodarii: 8075

Nr. locuinte: 9701

Nr. gradinite: 7

Nr. scoli: 6

Nr. licee: 3

Numele localitatilor aflate in administratie:

Bobohalma
Localităţi componente: Botorca, Cuştelnic

Asezarea geografica:

Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu acelaşi nume, în Podişul Transilvaniei, puţin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46°19' latitudine nordică şi meridianul 24°18' longitudine estică, în zona de podiş a Târnavelor.
Datorită amplasamentului său, Municipiul Târnăveni se găseste in zona de influenţă a unor importante drumuri judetene, naţionale şi europene ce străbat Transilvania. Cel mai important drum îl reprezintă drumul naţional DN 14A Iernut-Târnăveni-Mediaş care străbate Municipiul Târnăveni şi face legătura cu DN 15 (E 60) Turda-Târgu-Mureş, cu DN 14 (E 68) Sibiu-Mediaş-Sighişoara, cu DJ 107 Târnăveni-Blaj-Alba Iulia ("DRUMUL VINULUI") şi cu DJ 142 Târnăveni-Bălăuşeri (spre Sovata şi Sighişoara). În perspectivă, DN 14 A va fi racordat la Autostrada Transilvania.
Municipiul este traversat de calea ferată Blaj- Praid, fiind astfel parte a reţelei feroviare a ţării.

Activitati specifice zonei:

Industrie, turism, comerţ, zootehnie şi vegetale, cultură, sport
Industria materialelor de construcţii, industria sticlăriei, industria de prelucrare a lemnului, activităţile de prestări servicii în domenii ca: instalaţii electrice, termice, construcţii industriale şi civile, proiectare informatică, prestări servicii pentru populaţie, organizate în societăţi comerciale pe acţiuni sau cu răspundere limitată
Există de asemenea organizări în forme mai simple ca asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate, care acoperă o serie de activităţi de prestări servicii şi activităţi comerciale.

Activitati economice principale:

Dezvoltarea industrială a zonei s-a datorat existenţei unor resurse materiale bogate: gaz metan, sare, materiale de construcţii, etc., forţa de muncă locală, apa din râul Târnava Mică. Această dezvoltare a început în anul 1916 ca o necesitate pentru asigurarea materialelor de război pentru prima conflagraţie mondială. Dezvoltarea platformei pe specificul produselor chimice a condus la realizarea unor produse în premieră mondială (instalaţia de electroliză a aluminiului) sau naţională (electroliza clorului, policlorura de vinil, germaniu, sodiu metalic) la Târnăveni. S-au mai produs: carbura de calciu (carbid), acid clorhidric, bicromat de sodiu, faianţă, gresie, acid oxalic şi formic, săruri de bariu, fungicide pentru agricultură pe baza de sulf, sulfat de aluminiu.
Bogatele resurse din zonă au condus la dezvoltarea altor ramuri industriale din domeniul materialelor de construcţii, industria sticlăriei, industria de prelucrare a lemnului, etc.
Gecsat SA se numără în rândul producătorilor de sticlă din lume de peste 90 de ani.
Începutul a fost în 1918 când prin politica de stimulare a investiţiilor în industrie, se înfiinţează "Fabrica de Sticlă Ardeleana", societate anonimă Română de Diciosânmărtin, actualul Târnăveni, condusă de un grup restrâns de acţionari cu capital de 1 milion lei.
În anul 1929 se porneşte producţia de geamuri trase prin procedeul Fourcault.
De-a lungul anilor aici s-au fabricat foarte multe produse din sticlă, cum ar fi: butelii, sticle  pentru diverse tipuri de băuturi, geamuri armate, geamuri ornamentale, vase din sticlă termorezistentă, oglinzi, ecrane de protecţie pentru televizoare, parbrize pentru maşini, profile "U" din sticlă colorată pentru luminatoare, dale industriale din bazalt topit şi recristalizat, borcane, ceramică vitrificată, vată minerală de sticlă etc.
Acum produce vată minerală de sticlă, polistiren expandat şi mortare uscate
S-au dezvoltat, de asemenea, activităţile de prestări servicii în domenii ca: instalaţii electrice, termice, construcţii industriale şi civile, proiectare informatică, prestări servicii pentru populaţie.
În prezent, în perimetrul Municipiului Târnăveni, activează cca 244 societăţi comerciale şi  peste 140 de persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale sau întreprinderi individuale pentru diferite activităţi comerciale şi prestări servicii pentru populaţie. Iată câteva exemple:
Industria sticlei: SC Omega Prodcom SRL
Industria materialelor de construcţie: SC GECSAT SA, SC CARS SA
Industria textilă: SC Cotton Textil SA, SC Moda Style SRL, SC Lhorindes SRL, SC Itarom Fashion SRL
Industria auto: SC SEWS SRL
Activităţi prestări servicii: SC Meteora SRL
Industria lemnului: SC Mobilux SA
Transporturi auto: SC TAR SA, SC Adeea Trans SRL, SC NEY Steel SRL
Industria alimentara: SC Hermanns SRL, SC Romfleisch SA
Zootehnie: SC Sanlacta SA
Distribuţie combustibili: MOL Romania SRL, Lukoil SA, Bavaria SRL
Comerţ: Lidl, Penny, Profi
Construcţii: SC Electroserv SRL, SC Maranata SRL
Hoteluri: IRIS, Trei Brazi
Restaurante: Târnava, Crama, Stejarul, Hobby
De asemenea există 60 de organizaţii, asociaţii şi fundaţii.
În scopul bunei desfăşurări a activităţii economice, s-a susţinut dezvoltarea sistemului bancar, în Municipiul Târnăveni existând mai multe bănci (BCR, BRD, Raiffeisen, BT, CEC Volksbank ) acestea asigurând operaţiunile bancare normale pentru o activitate comercială.
Infrastructura rutieră asigură legături operative, municipiul fiind racordat la principalele magistrale rutiere naţionale şi europene.

Obiective turistice:

Muzeul municipal, unde se află cele mai vechi dovezi din epoca neolitică: greutăţi pentru războaie de ţesut, fusaiole, căni de lut în spiritul culturii Coţofeni, fragmente ceramice aparţinând culturii Petreşti, topoare de piatră, cuţite de silex, microlite. De asemenea, aici se găsesc dovezi ale epocii bronzului: vase ceramice (cultura Noua), fragmente de vase, urne de înmormântare, cârlige de pescuit, inele, securi şi dălţi de bronz;
- ale epocii de fier: căni, vase, fragmente ceramice din cultura Hallstatt, vârf de lance din fier;
- din perioada lui Burebista şi Decebal se păstrează descoperiri geologice precum vase de lut pentru provizii, ceşti, opaiţe, unelte de fier;
- din perioada ocupatiei romane s-au găsit vase ceramice romane de diverse mărimi, fragmente de vase, ac de păr de bronz, monede romane (135 de denari găsiţi la Dâmbău în 1921) etc.
Monumente istorice:
Monumentul Eroilor, statuia lui Vasile Moldovan, copia "Statuii Lupoaicei" (Lupa Capitolina), pălcuţa comemorativă cu basorelief Mihai Eminescu
Biserici:
Biserica "Sfânta Treime", biserica "Sfântu Gheorghe", biserica unitariană, biserica romano – catolică cu hramul Sfântu Martin, patronul oraşului, biserica reformată, biserica greco-catolică "Sfântu Mihail şi Gavril" – biserică protopopială, biserica ortodoxă din lemn din Cuştelnic, biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Botorca, placată cu mozaic, lucrare executată de dl. Zaharia Frăţilă, biserica ortodoxă din lemn din Bobohalma, Sinagoga
Casa Municipală de Cultură "Mihai Eminescu" în foaierul căreia sunt expuse lucrările sculptorului Sever Suciu
Personalităţi istorice, culturale, şi nu numai:
Corifeul "Şcolii Ardelene", Petru Maior îşi are originile în localitate. Istoria consemnează că Gheorghe Maior, tatăl corifeului, locuia în 1750 în Târnăveni, fiind preot în parohia de la Seuca
În timpul Revoluţiei de la 1848-1849 Târnăveniul era cuprins în "Legiunea a III-a Cetatea de Baltă" din armata lui Avram Iancu. Prefect era marele luptător pentru emancipare naţională, Vasile Moldovan care, după înfrângerea revoluţiei se stabileşte în Boziaş. Aici se află mormântul său.
Conform lui George Călinescu, prin Târnăveni ar fi trecut şi tânărul poet Eminescu în drumul său spre Blaj (1866), poposind în spaţiul actualei Crame din centrul oraşului.
Alte personalităţi care şi-au legat numele de Târnăveni:
Romul Boilă  - jurist, constituţionalist şi om politic, autorul studiului asupra reorganizării statului român întregit, membru în Marele Sfat Naţional Român - Alba Iulia, 1 Decembrie 1918.
Teodor Racoviţan - preot protopop greco-catolic, Înalt Prelat Papal, profesor de filosofie militant pentru recunoaşterea bisericii greco-catolice.
George Guţiu- arhiepiscop greco- catolic "ad personam" emerit de Cluj- Gherla
Sipos Domokos - poet şi prozator de etnie maghiară.
Elena Sântion, cunoscută sub pseudonimul Elena din Ardeal - poetă.
Gyorgy Ligeti - compozitor evreu de limbă maghiară.
Sever Suciu - sculptor.
Hunyadi Lászlo - sculptor.
Anton Raţiu - sculptor.
Dumitru Titus Popa - jurnalist, decan al Facultăţii de Jurnalism Hyperion, director general al TVR (1994 - 1996), redactor şef al săptămânalului "Românul" şi "Românul Magazin".
Ion Riţiu - actor.
Liviu Crăciun - actor.
Ladislau Bölöni - sportiv, selectioner al echipei naţionale de fobal, a jucat la Chimica Târnăveni.
Obiective în zonă:
Crama Jidvei, Complexul balnear Bazna, Staţiunea balneoclimaterică Sovata, Cetatea de Baltă-Castelul Bethlen Haller, Cetatea medievală a Sighişoarei.

Evenimente locale:

Festivalul "Zilele municipiului" - al treilea week-end din august
Festivalul "Fii satului Bobohalma" - luna august
Oktoberfest – Asociaţia Armonia şi Primăria Municipiului Târnăveni
Spectacole periodice oferite de formaţiile de dansuri populare Junii Târnavei şi Kokenyes, de Fanfara Armonia, de Corala "Amicii" şi de Ansamblul de majorete Sunshine
Târgul de miercurea - Piaţa Obor şi Piaţa Avram Iancu
Expoziţii de pictură şi sculptură la Casa de Cultură 

Facilitati oferite investitorilor:

Reduceri sau scutiri taxe, conform legislaţiei în vigoare
Asigurare utilităţi la limita proprietătii, în intravilan
Acordarea sprijinului autorităţilor locale în vederea obţinerii avizelor şi autorizaţiilor necesare
Forţă de muncă disponibilă
Acordare de terenuri prin concesionări
Existenţa unor resurse ale subsolului pentru materiale de construcţii
Căi de acces facile terestru (autostrada în construcţie, cale ferată), aerian (aeroport la 35 km)
Oportunităţi de parteneriat public-privat

Proiecte de investitii:

- Alimentare cu apă satul Bobohalma
- Centrală electrică solară cu panouri fotovoltaice de 36 MW
- Reabilitarea şcolii Generale Nr.3 şi accesul la şcoală prin strada 1 Iunie
- Reabilitare, modernizare şi extindere Gimnaziul de Stat Traian
- Reabilitare şi modernizare Colegiul Tehnic
- Construire pod rutier peste râul Târnava Mică
- Modernizare centru social Târnăveni
- Creşă cu 2 grupe
- Reabilitare şi modernizare serelor primăriei
- Reabilitarea reţelelor de apă în cartierele Tineretului, Industriei
- Reabilitare reţele de canalizare menajeră şi pluvială strada Fabricii, Griviţei, Aleea A şi B
- Reabilitare/ Modernizare strada Viilor, Libertăţii, Gorunului, Salviei, Porumbeilor, Crângului, Câmpului, O. Goga, Movilei, Crinului, Eternităţii, 9 Mai, Marinei, Cooperaţiei
- Locuinţe pentru tineri, destinate închirierii strada Progresului
- Modernizare DC 83 Bobohalma
- Modernizarea sistemului de iluminat public
- Staţie de pompare ape pluviale strada Frumoasă, reţea de canal menajer strada Păltiniş, 1 Decembrie 1918 ( între Ruck Ventilatoare şi strada CFR ), reţea de canal menajer şi pluvial strada Industriei, reţea de canal   menajer str. Râului şi 1 Decembrie 1918, extindere reţea de canal menajer strada Prefect Vasile Moldovan şi strada Băilor